In perdelele groase de fulgi perfect desenati de cer, ascultam respiratia muntelui atipit, inca il gadilam incet la poale,incercand sa ii soptim:
- Nu adormi inca, hai sa ne jucam, ne-a fost dor de tine!
- Eu nu va recunosc, prea multe talpi ma calca, sunt obosit(si-o ceata groasa se lasa brusc, de parca de-o plapuma moale ar fi tras sa se inveleasca).
- Macar de dormi, noi vrem sa ne ingadui in a ta hainuta moale,alba si pufoasa sa ne intindem.
- Putini sunt cei ce vor a ma mangaia, putini sunt cei pe care-i mangai, haideti, imi sunteti dragi!
Si plapumioara se ridica , lasandu-ne sa.., sa respiram, sa savuram, sa iubim a lui frumusete imaculata!
Am cazut, am privit adanc, am ascultat departe!
As vrea sa raman acolo, dar.., voi reveni!
Shhhh!
Tees For Sapiens, a new tees website :)
Acum 3 ani
3 comentarii:
auuuuuuuuuu nu te mai sparge in proezie dintrasta ca n-am ce sa comentez - nu-s genul stilului so emooooooooooooooo.
fraticu' viata e grea da trece!
maaam, ce cocalar pari in comm ast! :))
=)))) :)))
Trimiteți un comentariu