BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »
Se afișează postările cu eticheta Prietenie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Prietenie. Afișați toate postările

vineri, 19 februarie 2010

Freak.

Cateodata sunt cam ciudata in privinta anumitor chestii,intradevar nu atat de ciudata precum sor'mea care imi transforma blogul in ceva(...)de la un timp,dar ciudata.Revin la ideea asta.
M-am hotarat si eu sa scriu despre experienta la munte dupa cele 3 posturi scrise deja de cineva prezent pe aici.
Deci si prin urmare,pe langa faptul ca a fost misto per total,am luat cea mai nasoala cazatura de cand ma dau cu placa.Inca sper sa nu ma fi afectat prea tare la mansarda,cu toate ca cei din jur zic contrariul.Baietii de la teleschi draguti si dornici de aventuri de-un weekend cu toate fetele care incearca sa fie amabile pentru a nu primii un teleschi in freza(doare,belive me),zapada din plin,tarani ca pe camp,singurul club plin de fum,mancare buna,drumuri nu prea curatate etc.Am sarbatorit si cei 106 ani ai lu'zaza'sis.

Sa nu uit sa va avertizez:daca va duceti la Straja,aveti grija la singura,unica piatra de pe partia soarelui,prima la stanga dupa colt de care am dat si mi-am luxat degetul si mi-am zgariat placa in ultima zii,ultima tura.My luck.

Revenind la ideea principala,ma simt freaky pentru ca ma joc farm ville pe facebook in mod obsesiv.Numai ce trecusem de perioada cu joculetele in care imbracam barbie:))

miercuri, 17 februarie 2010

Colindand prin sindromuri!


In perdelele groase de fulgi perfect desenati de cer, ascultam respiratia muntelui atipit, inca il gadilam incet la poale,incercand sa ii soptim:
- Nu adormi inca, hai sa ne jucam, ne-a fost dor de tine!
- Eu nu va recunosc, prea multe talpi ma calca, sunt obosit(si-o ceata groasa se lasa brusc, de parca de-o plapuma moale ar fi tras sa se inveleasca).
- Macar de dormi, noi vrem sa ne ingadui in a ta hainuta moale,alba si pufoasa sa ne intindem.
- Putini sunt cei ce vor a ma mangaia, putini sunt cei pe care-i mangai, haideti, imi sunteti dragi!

Si plapumioara se ridica , lasandu-ne sa.., sa respiram, sa savuram, sa iubim a lui frumusete imaculata!

Am cazut, am privit adanc, am ascultat departe!
As vrea sa raman acolo, dar.., voi reveni!

Shhhh!

duminică, 31 ianuarie 2010

Party till the break of dawn!

Stiu ca sunteti terorizati de posturile lu' sor'mea despre patine/patinaj/cazaturi etc,asa ca m-am gandit sa scriu despre a doua mea experienta "hip hop night".
Daca stau acum si revizuiesc,cred ca nici pe prima nu am povestit-o asa ca incep cu inceputul:))
Primul party oficial,gen hip-hop,la care am participat a avut loc acum cateva luni.Am fost eu,sor'mea,Tzatza si inca vreo 3-4 indivizi.Am petrecut vreo 2 ore,dupa care am plecat acasa pentru ca era prea multa ditractie pentru noi.

Party nr.2 a avut loc aseara intr-un club din Tm.Muzica foarte misto,oameni ok(nu daia care merg la discoteca sa iti etaleze si sa barfeasca),green apple cu apple,nu doar apa cu gheata.
Concluzia este ca m-am distrat,am dansat cat am avut chef si nu am ramas dezamgita.
Acum tocesc pentru ca miercuri am ultimul examen si pana acum nu m-am deranjat:D

joi, 28 ianuarie 2010

Prieten vechi


Aseara in timp ce incercam ceva la clape si gandindu-ma la ceva game-acorduri si alte d’astea matematico-muzicale, mi-a ramas privirea intepenita in cotoarele cartilor de pe raft. Am recunoscut ceva carti acolo.. pe care le citisem mai de mult am avut sentimentul acela de drag pe care il ai cand te intalnesti cu un prieten vechi ce nu l-ai mai vazut de ceva timp, si parca ai ramane la un ceai(o bere) sa recuperezi .

Aceeasi senzatie am avut-o privind o carte(nu neaparat cea preferata,dar sigur din cele mai savuroase), aceea ca nu-mi vor fi niciodata straine filele ei, ca as mai petrece ceva timp recitind-o, simteam ca mi-e dor, ca as vrea sa o cuprind in ale mele palme si sa o rasfoiesc fila cu fila si sa-i savurez randurile ca pe un vin rosu sec si aromat, "aroma" de asta data a fost prelucrata de James Clavell dandu-i numele Changi.
Ma indoiesc ca as fi privita ca o introvertita(pentru ca nu sunt) daca as spune ca a citi o carte este ca si cum iti faci un prieten..
"La inceput pana sa va cunoasteti il priviti cu suspiciune,mai apoi incepe sa iti placa, vrei sa il vezi din ce in ce mai des, ajungeti sa petreceti mai mult timp impreuna, si daca brusc nu il vei mai vedea ti-ar parea foarte rau"
Faceti-va prieteni cu cartile!
Start reading!

vineri, 22 ianuarie 2010

Winter in Ibiza

Aseara am fost pentru a 3-a oara la patinoar!

Fuse chiar interesant(misto)!
Ok am stat foarte incordata din cauza zimtilor din varful patinei ce imi tot intrau in gheata, dar asta doar pentru ca am trecut la profesionisti si incercam o pirueta noua :)))
Am si cazut transformandu-ma intr-o frumoasa paralela cu gheata, fapt pentru care ma doare azi spatele si gatul de mor..aa dar nu, nu e de la cazatura, e de la sariturile pe care le exersez(peste santurile din gheata).
Cand in sfarsit prinsesem si eu ceva viteza de mana cu al meu var, au picat doi in fata noastra facand o gramada de maini si picioare incalcite, moment in care i-am dat drumu partenerului meu facand un viraj de profesionist si imbratisand cu dragoste si usurare mantinela, prelingandu-ma pe langa ea direct in cur :D
Am invatat totusi cate ceva:cum sa ma ridic eroic dupa multiplele cazaturi, chestie care e chiar importanta, fiind prima lectie de invatat inainte sa te amesteci printre multi alti amatori ce s-ar putea sa nu fie in stare sa iti ocoleasca degetele in incercarea ta de a te ridica..

Anyway am incheiat seara la o bericica, o portie de cartofi cu mozarella,si o partida buna de ras cu ai mei prieteni joviali, planuind iesirea aia mult asteptata la munte!
We're going to the mountain..

We're going to Ibiza..
We're gonna have a party!

Prietenii stiu de ce! :D

joi, 1 octombrie 2009

Pentru cei carora le este dor de baia de acasa.


Imi pare rau ca nu am mai scris nimic.Nu m-a calcat nici o masina,nici un autobuz,nu am fost pradata de hoti,am trecut cu brio de prima zi de facultate(chiar si de a doua),deci i'm aliveee.

M-am mutat si se pare ca inspiratia mea a ramas acasa.Din pacate si cada mea a ramas tot acolo,iar la cei 1.77 ai mei,am intampinat ceva greutati sa incap intr-o cada mai mica.
Nu intelegeti gresit,nu imi plang de mila pentru a stiu ca altii nici macar nu au cada si trebuie sa se descurce cu un dus la care nu e usa sau macar o perdea.
Asadar postu asta este dedicat celor carora le este dor de baia de acasa,de mancarea de acasa,de viata de liceu si de vechii prieteni.

P.S:In prima zii de facultate m-am simtit ca intr-un film american.Stiti faza aia de se duce un student nou la scoala,merge pe alee,in stanga si-n dreapta diferite grupuri(ciudatii,rokerii,manelarii,hip-hoperi,emochici etc.).Ma gandeam ca e o chestie de filme...dar daca stau bine sa ma gandesc,e perfect logic.xoxo

Am uitat sa mentionez faptul ca am fost la Final Destination 4,3D in prima zii in care am ajuns,la ultima ora(pe la 23)si a meritat.Efecte super,nu sunt sigura daca au fost mai intense doar pentru ca am fost in al-3-lea rand(mai erau singurele locuri libere).Anyways,pentru amatorii de senzatii tari il recomand.

duminică, 20 septembrie 2009

Apropiere

cum e sa te muti in alt oras? poate singurul sentiment ce te poate coplesi e acela ca iti lasi in urma toti oamenii alaturi de care erai obisnuit sa traiesti..prietenii, colegii, cunostintele, vecinii, chiar si administratorul ce iti batea la usa, pana si vanzatoarea de la magazinul de unde cumparai paine in fiecare zi, soferul de pa autobuzul cu care mergeai dimineata la scoala/servici, tanti de la chioscul de ziare, barmanul de la cafeneaua preferata..

Cand pleci iti dai seama toti acesti oameni iti lipsesc, si nimeni nu ar putea sa le ia locul, si iti face o mare placere sa ii revezi ori de cate ori te reintorci acolo.
Dar dorul de prieteni, indepartarea, gandul ca ii vei revedea din ce in ce mai rar..si senzatia ca nu vei mai avea alti prieteni ca ei..te fac sa devi melancolic..
Si am plecat.. prietenii mei au ramas acolo..toti, am revenit pe homeland unde nu mai aveam nici macar un prieten, exceptand pe a mea sora si al ei prieten,al meu var ce ne-au adoptat imediat si ne-au scos cu ei in oras :D
Nu mi-am propus sa imi fac alti prieteni, tin legatura cu vechii pe cat pot, nu vreau altii doar de dragu de a avea.

Cu toate astea in momentul cand m-am angajat am dobandit noi prieteni, chiar mai multi decat as fi crezut, si da ii simt aproape, cu unii dintre ei simt ca pot vorbi orice, si da e minunat sa ai langa tine zi de zi o persoana cu care poti rade,cu care poti glumi, care te intelege,cu care te poti sfatui, care are tupeu sa-ti dea peste nas daca aberezi fara frica ca te-ai supara.
Da..si gagica pentru care scriu asta imi devine o prietena din ce in ce mai apropiata, acida prin felul ei de a fi, asta fiind si o chestie pentru care mi-a cazut cu tronc, corecta de multe ori la extrem, cateodata chiar acra tinand cont de felul in care taie creaca de sub picioare omului cand nu se asteapta, pe de alta parte o prezenta ce emana permanent un aer pozitiv in orice situatie, cu un umor subtil, sec pe alocuri, extrem de sufletista(chiar de nu o sa recunoasca in veci), spirit liber,expansiva,emanand un optimism permanent..altfel o gagica cu mult sex-appeal,cu un par negru ce i se onduleaza pe umeri, ochii negrii fermecatori, si..sau.. sau mai bine nu..whatever..bluzele ii cad foarte bine pe ondulatiile corpului mai ales daca sunt decoltate..na ca am zis-o.
Gagico, you are my friend!!
Esti o scumpa si imi esti foarte draga!
Luv u all my friends...

miercuri, 5 august 2009

Atasament


Sa vorbim despre prietenie...si iubirea pentru prieteni.
Si daca ne aducem aminte de "Cast away" movie si renumitul prieten al lui Tom Hanks, Wilson... putem spune ca socializarea e esentiala in supravietuire.
The greatest friend ever...the greatest listener... Wilson asta..
Numai ca simtim nevoia cateodata sa ni se si raspunda la impartasirea gandurilor

Si in decursul vietii ne facem prieteni, incepand de la gradinita, scoala, liceu, facultate, servici...
Multi prieteni de-a lungul timpului, putini care iti si raman prieteni adevarati.
Multi spun ca cei mai buni prieteni ti faci in facultate, eu as spune in timpul liceului..
Si desi de atunci a trecut ceva si mi-am facut prieteni in continuare, chiar si recent la noul serviciu, unii dintre prietenii vechi ii simt in continuare foarte aproape de mine desi nu si fizic pentru ca toti acei, sunt acum in Timisoara de unde am plecat acum vreo juma de an. Si acei prieteni cu care nici macar nu esti nevoit sa pastrezi legatura permanent pentru ca stii ca relatiile nu se vor raci chiar daca nu ii vei mai vedea un an 2, 3 ,10.

Si vorbesc de acel prieten pe care nu l-ai vazut poate de vreo multi ani, si atunci cand il intalnesti il descoperi schimbat, evoluat, poate mai gras poate mai slab, poate cu un rid de expresie in plus, poate tuns sau cu parul lung, cu alte preocupari decat cele pe care le avea ultima oara cand l-ai intalnit, poate casatorit, poate cu copii.. si cu toate astea este el, acelasi..
Si incepi o discutie de parca ieri l-ai fi vazut ultima oara, si ar fi fost in viata ta in permanent, si ii poti vorbi la fel, si nici cuvintele n-ar trebui sa fie prea multe pentru a te intelege..
Si atunci iti dai seama si daca nu l-ai vedea vreo 20 de ani tot nu ar fi de ajuns pentru a va instraina, si ti-ai dori la fel de mult prezenta lui, si acel pahar de vorba in prezenta lui va fi la fel de savuros si apetisant, si poate chiar mai mult ca doar evoluam, si vei simti aceeasi dezinvoltura si relaxare din prima clipa de cand ai stiut ca iti este prieten.

In mod aleatoriu mi-e dor: de draguta mea prietena cu care mi-e dor sa merg la o plescavita, de scumpa si apropiata mea prietena alaturi de care petreceam cele mai savuroase dimineti sau.. dupaamiezi la cafea, de iubitul meu prieten cu care as mai merge cu cortul oricand si as bea licorile alea preparate de el, de sincera si frumoasa mea prietena cu care as merge la un falafel cu pasta de humus si o salata arabeasca cu mult patrunjel, de dragul meu domn cu care as canta la pian pana am face febra musculara la degete..
Bineinteles nu in ultimul rand mi-e pofta de o vineri dupaamiaza la coktail nonalcoolic cu ai mei prieteni colegi.
Si stiu ca as putea face toate acestea oricand indiferent de trecerea timpului.. pacat ca timpul este din ce in ce mai scurt, si distanta din ce in ce mai greu de strabatut ( nu de alta dar drumul dintre Severin si Timisoara e plin de gropi si semafoare :D)

In ordine dezordonata va strang in ale mele brate pe toti ai mei forever friends.